Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Cotidianul
Anul şi data apariţiei: 24-02-2009
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Adrian Deoanca, George Lacatus, Dorin Petrisor
Titlul articolului: Propunerile lui Frattini: încălcări ale drepturilor omului şi fantasme politice
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.cotidianul.ro/propunerile_lui_frattini_incalcari_ale_drepturilor_omului_si_fantasme_politice-74592.html


Numele cotidianului

Articolul: 

Propunerile lui Frattini: încălcări ale drepturilor omului şi fantasme politice

24 Feb 2009 Adrian Deoanca, George Lacatus, Dorin Petrisor

Ministrul italian de Externe a găsit soluţia crizei din Italia: Bucureştiul ar trebui să dea de ştire Romei când pungaşii români se pregătesc să cotropească teritoriul italian. O astfel de măsură e aproape imposibil; de aplicat, la fel ca restrângerea dreptului la liberă circulaţie pentru condamnaţii români la care se referise anterior Franco Frattini.


Recentele declaraţii şi solicitări ale ministrului italian de Externe, Franco Frattini, adresate omologului său român Cristian Diaconescu în timpul întrevederii pe care cei doi au avut-o luni la Roma ridică multe semne de întrebare.

Cererea ca Guvernul român să trimită mai mulţi poliţişti în Italia adresată este într-adevăr justificată, având în vedere că poliţiştii români au conlucrat foarte eficient cu colegii lor din Peninsulă, ceea ce a dus la arestarea promptă a celor doi români suspectaţi că au violat o adolescentă de 14 ani în parcul Cafarella din Roma. Cu toate acestea, cei 20 de poliţişti sunt prea puţini la o comunitate ce depăşeşte neoficial un milion de membri.

Celelalte propuneri ale ministrului italian sunt imposibil de împlinit sau au implicaţii ce încalcă vădit acordurile europene şi drepturile omului pe care Frattini le cunoaşte fără îndoială, mai ales că a deţinut pentru patru ani portofoliul european al Justiţiei, Libertăţii şi Siguranţei.

Frattini a cerut să fie semnalaţi poliţiei italiene cetăţenii români cu antecedente penale. Deşi la nivel de declaraţie politică propunerea sună bine, aplicarea şi utilitatea ei practică sunt problematice. Reprezentanţii Poliţiei Române susţin că poliţiştii de frontieră au o bază cu informaţii doar cu românii daţi în consemn la frontieră în urma unei hotărâri judecătoreşti. Poliţia de Frontieră nu are o bază de date cu informaţiile privind cazierele românilor, pentru că nu intră în jurisdicţia ei acest lucru. Baza de date privind cazierul judiciar al românilor este la Inspectoratul General al Poliţiei Române”, ne-au declarat reprezentanţii Poliţiei Române.

În cazul în care s-ar dori aplicarea propunerii ministrului Franco Frattini, reprezentanţii poliţiei afirmă că procedurile la graniţă s-ar complica, deoarece verificarea fiecărei persoane ar dura foarte mult, lucru care contravine chiar cu politica Uniunii Europene privind libera circulaţie.

Nu este pentru prima dată când Franco Frattini este iritat de întinderea drepturilor omului. Preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat marţi că nu este deloc surprins de atitudinea acestuia privind situaţia românilor şi romilor din Italia, argumentând că Frattini ar fi pledat şi cu alte ocazii în favoarea restrângerii drepturilor omului.

“Totdeauna a fost de partea restrângerii sau restricţionării drepturilor omului. (...) Nu e o surpriză, cel puţin pentru noi. Ar trebui să fie pentru cei care la vremea respectivă l-au abordat ca o personalitate care are abilitarea de a ne impune anumite principii şi idei şi iată că atunci când trebuie să discutăm probleme concrete, imediat iese la iveală diferenţa de opinie", a comentat preşedintele UDMR”, citat de NewsIn.

Ministrul Frattini sugerase necesitatea reintroducerii controlului de frontieră chiar şi în spaţiul Schengen, dar şi-a nuanţat imediat declaraţia. “Noi nu putem să blocăm libera circulaţie”, a recunoscut el, “dar, în spiritul colaborării, cerem ca poliţia italiană să fie informată, pentru a-i putea indentifica pe cei care au comis deja infracţiuni”. Înainte de întâlnirea sa cu Diaconescu, Frattini indicase într-o declaraţie că statul român ar trebui să ofere garanţii că infractorii români nu vor mai ajunge pe străzile Italiei, ceea ce ar însemna ca Bucureştiul să nu le mai permită acestora ieşirea din ţară.

“Există o prevedere în legislaţia românească prin care poate fi restrâns dreptul la liberă circulaţie a cetăţenilor români. Restrângerea operează pentru maxim trei luni şi priveşte două categorii de persoane: cele pentru care România a încheiat un acord de readmisie cu alt stat, sau dacă prin activitatea acesteia ar aduce o gravă atingere intereselor României sau, după caz, relaţiilor bilaterale ale României cu acel stat”, a explicat pentru Cotidianul minsitrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. Actul normativ invocat de ministrul Justiţiei mai prevede suspendarea dreptului la liberă circulaţie în cazul românilor urmăriţi penal sau închişi în România, sau a celor care au încălcat decizia de restrângere a acestui drept.

De-a lungul carierei sale, Frattini nu s-a războit doar cu imigranţii. Şi violenţa din jocurile video l-a supărat într-atât încât în 2007 a cerut interzicerea jocului video horror Rule of Rose şi a criticat sistemul de gradare european care a permis ca jocul să fie explorat de tinerii peste 16 ani. Aceasta nu este însă prima propunere care l-a adus pe Frattini în lumina reflectoarelor. Tot în 2007, pe vremea când era membru al Comisiei Europene, actualul ministru italian de Externe a promis că va propune monitorizarea căutărilor pe Internet şi cenzura “cuvintelor periculoase” ca “bombă, ucid, genocid sau terorism”, dar şi a instrucţiunilor privind fabricarea de bombe artizanale. Întrebat de jurnalişti dacă o astfel de măsură nu contravine dreptului la liberă exprimare, Frattini a replicat sec: “Sincer să fiu, să instruieşti oamenii cum să facă o bombă nu are nimic de-a face cu liberatea de expresie şi nici cu libertatea de informare”.

Migraţia de la socialism la dreapta conservatoare

Traseul politic şi ascensiunea lui Frattini merită de asemenea studiată cu atenţie. Şi-a făcut intrarea în politica italiană înscriindu-se în Partidul Socialist Italian. Mai mult, a fost colaborator al gazetei “Il Manifesto” cunoscută pentru înclinaţiile comuniste. A migrat mai târziu către partidul conservator Forza Italia dirijat de controversatul etern premier al Italiei, Silvio Berlusconi, şi a deţinut portofolii ministeriale atât în guvernul Dini, cât şi sub premierul Berlusconi. A părăsit postul de ministru de Externe în 2002, pentru a-l prelua din nou în 2008. Între timp, Frattini şi-a petrecut 4 ani ca vicepreşedinte al Comisiei Europene, îndeplinind funcţia de comisar european pentru Justiţie, Libertate şi Siguranţă. Frattini l-a înlocuit în postul de comisar pe Rocco Buttiglione, politicianul catolic ale cărui convingeri legate de homosexualitate l-au costat poziţia pe care o avea la Comisie. Voalat, Buttiglione l-a acuzat pe Frattini că ar fi membru al Masoneriei, organizaţie legală în Italia, dar privită cu ochi suspicioşi de Biserica Catolică.


 

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.